miercuri, 7 septembrie 2016

Brace yourself

Și uite așa se duse dracului și zen-ul de anul ăsta. Frate și cât muncisem pentru el, aproape un an de zile am ascutat numai mantre hinduse reinterpretate ovcorz că viața fără reinterpretare e tristă. Ca să nu mai zic de cursurile de anger management, aia vreau să zic , dezvoltare personală.
Se făcea că era ziua Domnului miercuri, 9 răpciune 2016 după Christos evident. Și în ziua asta, după ce oricum săptămâna începuse rău de luni aveam să trec turbo pe personalitatea de bestie fioroasă.
Mă duc eu ca avocat serios  ce mă găsesc la dosar, cu nopțile în cap adică pe la 8,30 trecute fix, poate nici nu mă duceam așa de exagerat de devreme, în România ora de pe citație e așa orientativă să știi și tu că e dimineața și nu seara, nu că ar și intra vreun complet în sală la cât scrie acolo, dar la 7,00 mă sunase clientul într-o exuberanță inexplicabilă să îmi spună că a plecat de acasă de parcă pentru mine prezența lui era vitală.
Evident o oră jumătate mai târziu nu ajunsese la tribunal că în loc să se ducă la autobuz când trebuia stătuse să mă sune pe mine. Profit și arunc un ochi in dosar și încep să mă cred la camera ascunsă, depusese un cetățean cerere să îi ia locul lu al meu că îi cumpărase dreptul litigios de vreo 4 ani.
Amu' ce păzise și ăla 4 ani nu e treaba mea dar de ce al meu nu îmi spusese că nu mai avem nici o treabă acolo mă depășea.
Ies afară, evident într-o culme a zen-ului și îi explic ființei bipede care ajunsese în final că putem să plecăm pentru că oricum nu avem ce căuta acolo.
Aaaa nu, mă asigură el, că ăla e un contract ilegal că nu aveam voie să vând.
Mai fac o încercare să îi explic că până nu zice un judecător că e nul contractul încheiat după voia Domnului la notar e perfect valabil. Asta așa să mă simt eu cu conștiința împăcată că am făcut tot ce se poate să luminez masele.
Să știți că sunt foarte dezamăgit că nu sunteți în stare să ne apărați, zice ăsta cu tonul Prințului Paul când a aflat că de fapt nu e prinț, că oricum noi nu suntem monarhie,
Și exact ăsta a fost momentul în care s-a ales praful de zen-ul meu cu greu regăsit în timpul vacanței. Cum măh tu să închei contracte de care nu îmi spui și tot eu să fiu de vină? Și cum să te apăr? De cine? De arșița zilei ? Că tu tot nu mai ai nici o treabă acolo, nu ți se mai poate întâmpla nimic.
Toată povestea asta a fost de fapt o introducere, ce voiam să vă zic de fapt dar era prea scrut pentru un blog serios este:
Brace yourself! În decembrie sunt alegeri și ăsta votează!