luni, 10 decembrie 2012

Zăpada



Să ne înţelegem eu, în tinereţe am fost traumatizată de troiene. Ca să explicăm, Gicu şi Mărin, cei doi neuroni personali au făcut şcoala generală într-un cartier mărginaş, pe româneşte în ţigănie. Şi totuşi cartierul acela era un pas înainte faţă de primara la sat. Pasul înainte însemna vreo 3 kilometri peste câmp dimineaţa  ca să ajung la şcoală şi 3 la prânz să mă întorc acasă.
          Culmea surprizei, nici înainte de decembrie 1989 şi nici după, dap, evenimentul a avut loc în timpul şcolii generale la mine, nimeni nu băga utilaje de deszăpezire pe ogoare. Ca urmare erau muşchii noştri contra nămetelui şi pe vremea aia nămetele eram cam măricel.
          Un noroc tot aveam, între noi şi şcoală exista un tronson de cale ferată, aşa că imediat ce apăreau troienele mergeam la şcoală pe calea ferată, cu urechile concentrat ciulite la zgomotul trenului pentru a ne arunca artistic în zăpadă dacă îţi revendica şinele. E drept pentru că terasamentul era înalt beneficiam de  toate efectele speciale ale viscolului. Sincer, după experienţa asta niciodată nu mi-a trecut prin cap să fac îngeri de zăpadă.
        Deci vreo patru ierni care ţin minte începeau în finalul lui octombrie şi se terminau în martie mă prezentam la şcoală sub forma unui om de zăpadă, dotat cu palton îmblănit, glugă, fular, căciulă, mănuşi, cizme şi zidit în zăpadă.
          Primul om care mă lua în primire la şcoală era femeia de serviciu care mă scutura de zăpadă cu o măturică, apoi mă extrăgea din haine şi mă punea la dezmorţit pe sobă. Aveam privilegiul de a face prima oră lângă sobă spre deosebire de norocoşii mei colegi care veneau cu autobuzul.
            Cred că acum toată lumea a înţeles ce înseamnă zăpada la mine, o urăsc, o ură organizată, reprimată şi activă. Primul fulg la mine e echivalentul  unei tragedii naţionale şi modul în care autorităţile gestionează zăpada şi gheaţa nu mă încurajează.
        Ca atare vă recomand să nu mai postaţi declaraţii extaziate în care glorificaţi zăpezile pe pereţii de facebook la care am acces decât dacă vi s-a urât în mod particular cu viaţa.
PS Mesajul este adresat exclusiv prietenilor pe care mi-aş permite să-i omor, pe restul or să-i omoare Apocalipsa sau troienele, mi-e complet indiferent care eveniment are loc primul.

2 comentarii:

  1. Io cred ca vorbesti de copilarie :D ca tineretea abia ce-ai inceput-o :D asta vara :D si mai ai multtttt din ea :D

    RăspundețiȘtergere

Da-ti cu parerea ca e gratis